Limba română poate crea adesea confuzii prin existența unor cuvinte aparent similare, dar care diferă fie prin formă, fie prin sens.
O astfel de dilemă este întâlnită atunci când discutăm despre termenii „președenție” și „președinție”. Care dintre aceștia e corect și de ce?
Conform normelor actuale ale limbii române, varianta corectă este „președinție”. Acest cuvânt desemnează funcția, atribuțiile și perioada în care o persoană ocupă poziția de președinte. Provine din francezul „présidence” și a fost adaptat limbii române, păstrându-se structura fonetică și morfologică adecvată pentru regulile gramaticale locale.
Cauzele confuziei
Pe de altă parte, forma „președenție” este incorectă și reprezintă o greșeală frecvent întâlnită în vorbire și scris. Aceasta apare din tendința de a aplica analogii greșite, bazate pe alte substantive românești care folosesc sufixul „-denție” (de exemplu, „precedenție”), dar care nu au nicio legătură cu „președinte”.
Confuzia între „președenție” și „președinție” se datorează, în principal, evoluției fonetice a limbii și influențelor din alte limbi. Multe persoane tind să asocieze cuvinte care au rădăcini comune sau par similare. În plus, sufixele „-enție” și „-inție” sună aproape identic, ceea ce sporește dificultatea distingerii celor două forme.
Un alt motiv este faptul că, în mod greșit, unii vorbitori cred că există o regulă generală pentru crearea de substantive care desemnează funcții de conducere, prin adăugarea sufixului „-enție”. Însă, fiecare termen are propriul său etalon lingvistic și istoric care trebuie respectat.