Doar 64% dintre românii apți de muncă sunt încadrați în câmpul muncii, relevă consilierul prezidențial Radu Burnete, o cifră mult sub media regională de 75-76%. Această situație ridică semne de întrebare în contextul în care angajații din sectorul privat, care reprezintă principala sursă de venituri bugetare, se confruntă cu o presiune tot mai mare pentru a susține atât numărul mare de bugetari, cât și dezechilibrele economice generate de economia gri și evaziunea fiscală.
Presiunea pe sectorul privat: realități și comparații
Potrivit analizelor prezentate de Burnete, România are un aparat bugetar ce depășește 1,3 milioane de angajați, în timp ce doar 4,5-5 milioane de persoane lucrează în mediul privat. Aceste diferențe pun o povară semnificativă asupra acestor contribuabili activi, în special în comparație cu alte țări din regiune, unde rata de ocupare a forței de muncă este mai ridicată.
„Dacă numărul nostru este foarte mic în raport cu regiunea, atunci problema devine evidentă – raportat la populația totală, România nu ar avea foarte mulți bugetari, dar când ne raportăm la numărul celor activi în câmpul muncii, lucrurile se complică”, a afirmat consilierul prezidențial. Acest context economic dificil este agravat de fenomenul evaziunii fiscale și economiei gri, care reduc semnificativ fondurile disponibile pentru susținerea cheltuielilor publice.
Evaziunea fiscală și miza reformelor
Burnete a subliniat și problema evaziunii fiscale în România, considerând-o un factor determinant în accentuarea presiunii fiscale asupra celor care contribuie legal. Circa 5 milioane de angajați sunt solicitați să susțină un aparat public extins, ceea ce face ca orice dezechilibru să fie resimțit mult mai puternic.
Reforme esențiale sunt deja menționate pe agenda autorităților. Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan pregătesc măsuri concrete pentru reducerea evaziunii fiscală și a economiei gri, măsuri care ar putea contribui la o stabilizare economică pe termen lung. „Nu se poate să continuăm așa, să plătim doar unii, în timp ce alții ocolesc aceste obligații. Trebuie să avem un cadru echitabil”, a declarat Burnete.
Echilibrarea aparatului public: prea mulți în unele zone, prea puțini în altele
Consilierul prezidențial a punctat, de asemenea, că structura aparatului public românesc este dezechilibrată. În unele sectoare, resursele umane sunt deficitare, ceea ce împiedică procesele administrative să funcționeze eficient. În alte domenii, însă, aparatul este considerat supradimensionat.
Un exemplu relevant este situația consiliilor județene, unde discrepanțele sunt vizibile. În timp ce unele consilii au aproximativ 100 de angajați, altele se apropie de 400, fapt ce deschide discuții despre nivelul optim de resurse umane necesare pentru a răspunde nevoilor diferitelor regiuni și comunități.
România pare să se afle într-un impas economic bazat pe un dezechilibru între numărul redus de persoane active și necesitatea de a menține cheltuieli publice ridicate. Următorii ani vor fi decisivi pentru implementarea unor reforme care să reechilibreze acest context tensionat.