Guvernul României a decis să păstreze un regim fiscal favorabil pentru băncile cu o cotă de piață mai mică de 0,2% din activele nete ale sectorului bancar. Astfel, acestea vor continua să achite un impozit suplimentar de doar 2% din cifra de afaceri, contrar tendinței generale de creștere a taxelor. Această măsură a fost inclusă în proiectul de lege cu măsuri de ajustare bugetară adoptat în ședința guvernamentală de vineri, 5 iulie 2025.
În paralel, restul instituțiilor de credit vor trebui să se conformeze unei creșteri a impozitului suplimentar la 4%, începând cu 1 iulie 2025. Decizia Guvernului introduce o diferențiere clară în normele de impozitare, ceea ce generează discuții privind echitatea fiscală și potențialul impact economic, notează Hotnews.
Motivele deciziei și implicațiile pentru băncile mici
Executivul a motivat această măsură prin necesitatea de a proteja băncile de talie mică, care, datorită dimensiunii și resurselor limitate, ar fi mai afectate de o dublare a taxelor. Băncile mici joacă un rol semnificativ în ecosistemul financiar, adresându-se segmentelor de piață mai puțin deservite de instituțiile mari, precum comunitățile locale și întreprinderile mici și mijlocii.
Susținerea activității acestor bănci printr-un regim fiscal diferențiat poate contribui la menținerea competiției în sectorul bancar, prevenind tendința de monopolizare de către actorii mari. Totuși, decizia ridică întrebări din partea instituțiilor financiare mai mari, care vor suporta o majorare importantă a taxelor. Acestea susțin că diferențele de impozitare pot crea inechitate pe piață, influențând competiția și distribuția resurselor.
În plus, măsura vine într-un moment în care Ministerul Finanțelor încearcă să adreseze presiunile bugetare prin taxe suplimentare, o direcție care nu este întâmpinată cu entuziasm în rândul mediului privat.
Impactul taxării pe termen lung și reacția pieței financiare
Creșterea impozitului pentru băncile mari, combinată cu menținerea cotei reduse pentru cele mici, riscă să modifice echilibrul pieței financiare din România. Instituțiile mai mari avertizează că impozitarea suplimentară le va reduce flexibilitatea operațională și capacitatea de a oferi noi produse financiare, mai ales într-un context economic dificil.
Pe termen lung, efectele asupra pieței ar putea varia. Dacă băncile mici reușesc să capitalizeze pe acest avantaj fiscal, este posibil să asiste la o creștere a activității lor și la o poziționare mai competitivă. Totuși, rămâne de văzut dacă măsura va avea efecte semnificative asupra consumatorului final. În mod indirect, taxele mai mari pentru băncile mari ar putea conduce la creșterea costurilor pentru clienți, prin majorări de comisioane sau dobânzi.
Decizia recentă reflectă o încercare a Guvernului de a echilibra presiunile fiscale cu nevoia de a asigura o piață financiară dinamică. Rămâne de urmărit dacă aceste măsuri vor stimula într-adevăr diversitatea în sectorul bancar sau vor amplifica presiunile asupra instituțiilor mai mari.