În ciuda peisajelor de vis și a reputației lor ca destinații turistice, stațiuni emblematice din România, precum Predeal, Slănic sau Ocna Sibiului, se confruntă cu o criză demografică majoră.
Localitățile care nu vor mai fi orașe
Deși sunt înconjurate de natură spectaculoasă și ar trebui să atragă anual mii de turiști, aceste orașe sunt în pragul depopulării, înregistrând o scădere alarmantă a populației locale și un declin economic accentuat. O combinație între lipsa locurilor de muncă, salariile mici și infrastructura deficitară îi face pe locuitori să plece, în căutarea unor oportunități mai bune în alte părți ale țării.
Predeal: Stațiunea montană aproape pustie
Predeal, una dintre cele mai cunoscute stațiuni montane din România, este, paradoxal, tot mai pustie. În ultimii 20 de ani, populația a scăzut cu aproape 30%, iar potrivit datelor recente, aici mai locuiesc doar 4.000 de oameni, majoritatea fiind vârstnici. Deși orașul are capacități de cazare pentru 5.000 de turiști, activitatea economică din stațiune este aproape inexistentă în afara sezonului.
Multe dintre clădirile din Predeal sunt, de fapt, case de vacanță ale unor oameni înstăriți, care vin doar ocazional, astfel că acestea nu necesită personal pentru întreținere sau servicii turistice. Localnicii care lucrează în puținele hoteluri și restaurante din zonă se confruntă cu salarii mici și condiții dificile de muncă. Georgian Cață, un locuitor al orașului, descrie situația cu pesimism: „Din păcate fac eforturi supraomenești să supraviețuiască de la o lună la alta”.
Pentru cei care mai locuiesc aici, cum este și cazul Nicoletei Sperchez, proprietara unei mici băcănii, provocările nu se opresc doar la nivel economic. „Faci naveta la Brașov, cu trenul, cu mașina, ca să-l duci la un curs de dans”, spune aceasta, explicând dificultatea de a oferi copiilor săi oportunități educaționale și culturale de care ar beneficia într-un oraș mai mare.
Slănic și Ocna Sibiului: Depopularea continuă în orașele cu potențial turistic
Nici Slănic, renumit pentru băile sărate și salina sa, nu scapă de acest declin. În ultimele două decenii, orașul a pierdut 35% din locuitori, iar cei rămași se confruntă cu aceeași problemă a lipsei locurilor de muncă.
Exploatarea sării, una dintre puținele activități economice din zonă, oferă doar 200 de locuri de muncă, insuficiente pentru a susține întreaga comunitate. Deși turismul ar trebui să fie principala sursă de venit a localnicilor, acesta este în mare parte sezonier, cu o activitate redusă în restul anului.
În Ocna Sibiului, autoritățile locale au reușit să atragă fonduri pentru reabilitarea lacurilor cu apă sărată, dar impactul economic rămâne limitat. Stațiunea atrage turiști doar în timpul sezonului estival, iar locurile de muncă sunt în mare parte sezoniere, ocupate de tineri care doresc să câștige bani în timpul vacanței. Ionuț Costea, director al SC Lacuri Naturale Ocna Sibiului S.A., explică faptul că majoritatea tinerilor din localitate își găsesc locuri de muncă în zone industriale din Sibiu:
„Cei ce au terminat studiile, mulți lucrează în zona industrială din Sibiu și acolo se angajează tinerii din localitatea noastră”.
Naveta pentru educație: O problemă constantă
Pentru locuitorii din aceste stațiuni, lipsa infrastructurii educaționale este un alt motiv de plecare. În Ocna Sibiului, de exemplu, nu există un liceu, ceea ce îi obligă pe adolescenți să facă naveta zilnic la Sibiu. În prezent, orașul mai are sub 3.500 de locuitori, iar exodul continuă.
Situația din Predeal, Slănic și Ocna Sibiului scoate la iveală o problemă mai profundă a multor stațiuni turistice din România. Deși sunt situate în regiuni cu un potențial turistic enorm, aceste localități nu au reușit să atragă investiții pe termen lung, care să creeze locuri de muncă stabile și să asigure o calitate a vieții care să îi facă pe oameni să rămână. Fără facilități educaționale, sanitare și culturale, fără locuri de muncă bine plătite și fără o infrastructură urbană dezvoltată, multe dintre aceste orașe se îndreaptă spre un viitor incert.