România se pregătește să treacă din nou la ora de iarnă, un proces anual care modifică ritmul zilnic și poate influența starea de bine. Deși multe persoane apreciază ora suplimentară de somn, trecerea la ora de iarnă poate aduce și efecte neplăcute asupra psihicului și stării generale. În acest weekend, ceasurile se vor da înapoi, iar acest moment poate afecta percepția noastră asupra timpului și chiar sănătatea mentală.
Ce este schimbarea la ora de iarnă și cum ne influențează
În noaptea de sâmbătă, 26 octombrie, spre duminică, 27 octombrie, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, la ora 4:00 dimineața, care va deveni ora 3:00. Această practică este menită să maximizeze utilizarea luminii naturale pe durata zilelor de toamnă și iarnă.
Deși acest lucru poate părea un avantaj, pentru mulți oameni, schimbarea bruscă a ritmului cotidian are efecte mai complexe, afectând somnul, productivitatea și starea de spirit.
Schimbările în ciclul de somn și adaptarea la noul program sunt unele dintre principalele provocări ale acestei tranziții. În primele zile după trecerea la ora de iarnă, mulți pot experimenta oboseală, dificultăți de concentrare și chiar o stare generală de iritare.
Mai mult decât atât, modificarea orei poate influența felul în care percepem trecerea timpului și poate crea senzația că timpul trece fie mai rapid, fie mai lent.
Impactul asupra percepției timpului și stării de spirit
Profesoara Ruth Ogden, de la Universitatea John Moores din Liverpool, a studiat cum modificările externe, precum schimbarea orei, influențează percepția noastră asupra timpului și bunăstării. Ea subliniază că timpul este un element crucial al psihologiei, dar foarte puțin înțeles.
”Când percepția zilnică a timpului este perturbată de o forță externă, cum ar fi schimbarea orei, te poți simți fie că ai mai mult, fie mai puțin timp, iar acest lucru influențează nivelul tău de bunăstare”, explică Ogden.
Această idee devine cu atât mai interesantă în cazul persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate, cum ar fi durerile cronice, care pot avea o percepție distorsionată asupra timpului. Studiile arată că persoanele care suferă de dureri cronice sau anxietate experimentează o încetinire a percepției timpului, iar acest lucru este corelat cu niveluri mai scăzute de satisfacție și bunăstare.
Pe lângă aceste efecte individuale, există și o dimensiune socială a modului în care percepem schimbările de timp. Grupurile marginalizate sau cei care trăiesc sub o presiune constantă a timpului, cum ar fi părinții ocupați sau cei care lucrează în condiții stresante, ar putea resimți mai acut schimbarea orei.
Cum ne putem adapta mai ușor la trecerea la ora de iarnă
Pentru a minimiza efectele negative ale trecerii la ora de iarnă, specialiștii recomandă câteva strategii care pot ajuta corpul și mintea să se adapteze mai ușor la noul ritm.
În primul rând, este important să ne pregătim organismul din timp, ajustând treptat programul de somn cu câteva zile înainte de schimbarea efectivă a orei.
Evitarea expunerii prelungite la ecranele digitale seara și adoptarea unei rutine relaxante înainte de culcare pot, de asemenea, să ajute la menținerea unui somn de calitate.
O altă măsură benefică este petrecerea timpului în aer liber în primele ore ale dimineții, pentru a profita de lumina naturală. Expunerea la lumină dimineața ajută la reglarea ritmului circadian și la reducerea senzației de somnolență pe parcursul zilei.
Activitatea fizică regulată și o alimentație echilibrată joacă, de asemenea, un rol crucial în menținerea unui nivel ridicat de energie și a unei stări generale de bine.
Citește și Zile libere de la serviciu pentru cei care suferă din dragoste. Ce prevede noul proiect de lege!
Discuțiile despre eliminarea schimbării orei continuă
În ciuda faptului că schimbarea orei de iarnă este o practică veche, implementată pentru a economisi energie și a maximiza lumina naturală, discuțiile despre eliminarea acestei modificări sezoniere continuă la nivel european.
În 2019, Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea orei, însă implementarea acestei decizii a fost amânată, iar țările membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un consens. În România, trecerea la ora de iarnă rămâne în vigoare, însă nu este exclus ca, în viitor, această practică să fie eliminată.
Până atunci, este esențial să fim conștienți de efectele pe care schimbarea orei le poate avea asupra sănătății noastre mentale și fizice și să adoptăm măsuri pentru a ne adapta cât mai ușor la noul program.