Prima pagină » De ce este mai cald în București decât în orașele de la perifierie? Experții vorbesc despre un fenomen rar

De ce este mai cald în București decât în orașele de la perifierie? Experții vorbesc despre un fenomen rar

De ce este mai cald în București decât în orașele de la perifierie Experții vorbesc despre un fenomen rar
În ultimii ani, Bucureștiul a devenit cunoscut pentru temperaturile sale înalte, transformându-se într-o adevărată „pungă de căldură”. Specialiștii explică acest fenomen printr-o combinație de factori climatici și urbanistici.

București: schimbări climatice și urbanizare rapidă

În primul rând, schimbările climatice globale au un impact semnificativ asupra temperaturilor din oraș. Creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă contribuie la încălzirea globală, iar Bucureștiul nu face excepție. Valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense, afectând atât confortul locuitorilor, cât și sănătatea publică.

Pe lângă schimbările climatice, urbanizarea rapidă a Bucureștiului joacă un rol crucial. Extinderea orașului a dus la creșterea densității clădirilor și la reducerea spațiilor verzi. Betonul și asfaltul absorb și rețin căldura, amplificând astfel efectul de insulă termică urbană. Lipsa vegetației și a suprafețelor verzi reduce capacitatea de răcire naturală a orașului, agravând și mai mult problema.

Traficul și poluarea, în București

Traficul intens din București contribuie, de asemenea, la creșterea temperaturilor. Emisiile de gaze de eșapament și căldura generată de vehiculele aflate în mișcare contribuie la poluarea aerului și la creșterea temperaturilor la nivelul solului. În plus, infrastructura rutieră extinsă și aglomerarea de mașini creează puncte fierbinți în oraș, unde temperatura poate fi considerabil mai mare decât în zonele mai puțin aglomerate.

Specialiștii subliniază că măsurile de reducere a traficului și de promovare a transportului public ar putea contribui semnificativ la diminuarea efectului de insulă termică. Implementarea unor politici urbane care să încurajeze utilizarea bicicletelor și a mijloacelor de transport ecologice ar putea, de asemenea, să reducă poluarea și să îmbunătățească calitatea aerului.

Materialele de construcții și efectul de insulă urbană de căldură

Materialele utilizate în construcția clădirilor din București contribuie semnificativ la formarea efectului de insulă urbană de căldură. Asfaltul, betonul și sticla, materialele predominante în mediul urban, au capacitatea de a absorbi căldura solară, datorită proprietăților lor de a reflecta slab energia solară și de a fi bune conductoare de căldură.

Aceste materiale absorb căldura pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții, creând nopți tropicale, cu temperaturi ce rămân peste 20 de grade Celsius. Astfel, căldura acumulată în aceste suprafețe este resimțită cel mai intens după apusul soarelui, contribuind la disconfortul termic nocturn.

„Efectul de insulă urbană de căldură apare atunci când într-o zonă urbană se înregistrează temperaturi în mod semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale care o înconjoară. Diferența de temperatura poate ajunge până la 7 grade pe timpul zilei și la 12 grade pe timpul nopții, din cauza degajării de căldură acumulată. În București, fenomenul este resimțit cel mai tare în zonele centrale, de-a lungul bulevardelor mari și aglomerate și în zonele cu clădiri de birouri”, explică Anca Dumitrache, arhitectă absolventă șa Politecnico di Milano, pentru HotNews.

Geometria clădirilor și efectul de canion urban

Designul și dispunerea clădirilor din București joacă, de asemenea, un rol important în amplificarea căldurii urbane. Clădirile înalte și apropiate formează ceea ce este cunoscut drept efectul de canion urban. În aceste condiții, căldura emanată de clădiri rămâne captivă între structurile înalte, crescând temperatura aerului dintre ele. Străzile înguste împiedică circulația eficientă a aerului, ceea ce face ca aerul cald să rămână la nivelul solului, afectând negativ pietonii și creând un mediu urban sufocant.

Activitatea umană și creșterea temperaturilor urbane

Activitatea cotidiană a locuitorilor contribuie și ea la încălzirea orașului. Utilizarea aparatelor de aer condiționat devine indispensabilă în zilele toride de vară, însă acestea contribuie la creșterea temperaturilor exterioare prin căldura pe care o eliberează în mediul înconjurător. De asemenea, traficul intens din București generează cantități considerabile de căldură și poluare. Emisiile de gaze de eșapament și căldura produsă de vehiculele în mișcare agravează și mai mult situația, făcând aerul dificil de respirat de-a lungul bulevardelor aglomerate.

Aceste fenomene combinate creează un mediu urban provocator, unde atât materialele de construcție, dispunerea clădirilor, cât și activitățile zilnice ale locuitorilor contribuie la intensificarea căldurii resimțite în București. Identificarea și implementarea unor soluții durabile sunt esențiale pentru a ameliora condițiile de trai în oraș și pentru a face față provocărilor climatice tot mai

Soluții sustenabile pentru un oraș mai răcoros

Pentru a combate efectul de insulă termică, specialiștii propun o serie de soluții sustenabile. Plantarea de copaci și crearea de noi spații verzi sunt esențiale pentru a îmbunătăți capacitatea de răcire a orașului. Vegetația nu doar că oferă umbră și reduce temperaturile, dar contribuie și la purificarea aerului și la îmbunătățirea calității vieții urbane.

De asemenea, se recomandă utilizarea materialelor de construcție cu capacitate redusă de absorbție a căldurii și promovarea acoperișurilor verzi. Acestea din urmă nu doar că ajută la răcirea clădirilor, dar și la gestionarea eficientă a apelor pluviale, reducând riscul de inundații în timpul ploilor abundente.

Implementarea unor politici de planificare urbană care să integreze aceste soluții poate face diferența pe termen lung. Prin crearea unor strategii de dezvoltare sustenabilă și prin implicarea activă a comunității, Bucureștiul poate deveni un oraș mai răcoros și mai prietenos cu mediul.

Astfel, combaterea efectului de insulă termică și crearea unui mediu urban mai plăcut necesită eforturi concertate din partea autorităților, a specialiștilor și a locuitorilor. Cu soluții adecvate și angajament, Bucureștiul poate face față provocărilor climatice și poate oferi un trai mai confortabil și mai sănătos pentru toți cetățenii săi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *