Un nou studiu realizat de Romanian Economic Monitor scoate la lumină discrepanțele economice alarmante dintre regiunile dezvoltate ale României și cele care rămân în urmă din punct de vedere economic. Coordonat de Szász Levente, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, studiul explorează motivele care stau la baza acestor diferențe și oferă o analiză detaliată a creșterilor salariale din ultimul deceniu.
Inegalitățile economice persistente între regiunile din România: un studiu dezvăluie diferențele semnificative între județe
Deși salariile medii din România au crescut considerabil în ultimii zece ani, efectele acestei creșteri nu sunt resimțite uniform în rândul populației.
„Discrepanța între datele statistice și percepțiile oamenilor este determinată de inegalitățile economice care continuă să persiste,” explică Szász Levente.
Acesta subliniază că, în ciuda progresului aparent, majoritatea locuitorilor din regiunile mai puțin dezvoltate nu au beneficiat în mod egal de creșterile salariale.
Creșterea salariilor: o realitate inegală
Conform datelor, salariile medii din România au înregistrat o creștere semnificativă, triplandu-se de la 1.579 de lei în 2013 la 4.584 de lei în 2023. Cu toate acestea, evoluția veniturilor nu a fost uniformă în toate regiunile țării. În județul Ilfov, de exemplu, salariile au crescut cu puțin peste 150%, în timp ce județul Sibiu a experimentat o creștere de peste 250%. Aceste variații indică o distribuție inegală a resurselor economice.
Un exemplu elocvent al acestor disparități este diferența dintre București și județul Hunedoara. În capitală, salariul mediu net este cu 71% mai mare decât în Hunedoara, ceea ce reflectă o diferență economică majoră între cele două regiuni.
„Aceasta este una dintre cele mai mari discrepanțe salariale între județele României,” subliniază Szász Levente.
Doar câteva județe depășesc media națională
Studiul relevă faptul că doar șase județe din România au salarii medii nete care depășesc media națională, în timp ce restul de 35 de județe se situează sub acest nivel. Aceste cifre accentuează inegalitatea economică între regiunile țării și sugerează necesitatea unor măsuri pentru echilibrarea acestor diferențe.
Szász explică faptul că infrastructura și urbanizarea sunt factori cheie în determinarea acestor disparități economice.
„Județele care au acces la autostradă beneficiază de un PIB pe cap de locuitor cu 25% mai mare decât media națională,” afirmă el.
Centrele universitare atrag, de asemenea, investiții semnificative, oferind salarii mai ridicate datorită forței de muncă mai bine pregătite și specializate.
Rolul statului în reducerea inegalităților
Pentru a combate inegalitățile regionale, Szász Levente subliniază rolul esențial pe care ar trebui să-l joace statul. Stabilitatea legislației și predictibilitatea politicilor fiscale sunt considerate esențiale pentru a stimula investițiile în regiunile mai puțin dezvoltate ale României.
„Politicile publice trebuie să susțină creșterea atractivității zonelor mai puțin dezvoltate pentru investitori,” a afirmat el.
În plus, profesorul subliniază importanța investițiilor pe termen lung în educație, digitalizare și infrastructură. Acestea sunt elemente cheie pentru a asigura o dezvoltare economică echitabilă și durabilă în toate regiunile.
„Este nevoie de un angajament pe termen lung din partea autorităților pentru a reduce disparitățile economice,” adaugă Szász.
Studiul realizat de Romanian Economic Monitor oferă o radiografie detaliată a inegalităților economice din România, atrăgând atenția asupra urgenței cu care trebuie abordate aceste provocări. Fără măsuri concrete și susținute, disparitățile dintre regiunile dezvoltate și cele mai sărace riscă să se adâncească și mai mult, afectând astfel progresul economic și coeziunea socială a țării.