De-a lungul decadelor care au trecut de la execuția sa, Nicolae Ceaușescu continuă să trezească interes, nu doar pentru deciziile sale politice, ci și pentru aspectele cotidiene din viața sa, cum ar fi preferințele culinare. Ion Lăpușneanu, unul dintre bucătarii care au avut ocazia să gătească pentru fostul dictator și soția sa, Elena Ceaușescu, a dezvăluit recent detalii inedite despre gusturile gastronomice ale acestora, dar și despre ce a comandat Ceaușescu în ziua în care a fugit, pe 22 decembrie 1989.
Nicolae Ceaușescu și obiceiurile sale culinare dezvăluite de fostul bucătar
Într-un interviu recent, Ion Lăpușneanu, cunoscut și sub porecla de „Nea Nelu”, a povestit despre ce s-a întâmplat în ziua fugii cuplului dictatorial.
„A venit la palat cu elicopterul. Suzana, femeia care era responsabilă cu servirea, a venit la mine și mi-a zis să pregătesc repede ceva”, a povestit fostul bucătar.
În mod surprinzător, în acea zi crucială, cerințele culinare ale lui Nicolae Ceaușescu nu au fost deloc pretențioase. A cerut doar câteva produse simple: „1 kg de zahăr, 3 lămâi, o bucată de brânză, două pâini, niște roșii și ardei gras”, a mai spus Ion Lăpușneanu, adăugând că nu a avut timp să sigileze totul cu atenția obișnuită. Aceasta a fost ultima comandă a lui Ceaușescu înainte de a pleca în ceea ce avea să fie ultima sa zi în libertate.
Modestia în viața de zi cu zi, dar luxul pentru vizitele oficiale
Deși mulți ar putea presupune că un lider de stat ca Ceaușescu ar fi avut gusturi exclusiviste, adevărul este că, în viața de zi cu zi, fostul dictator și soția sa preferau mâncăruri simple și tradiționale. Potrivit fostului bucătar, Ceaușescu nu era un fan al mâncărurilor exotice, cum ar fi fructele de mare.
„Nu erau cu fructe de mare, nu. Pește românesc cu saramură, pâine de casă, exact cât mâncau, fără risipă”, a explicat Ion Lăpușneanu.
Mai mult decât atât, Ceaușescu era cunoscut pentru faptul că nu tolera risipa. Dacă rămânea mâncare, aceasta era trimisă imediat grădinarilor, prin intermediul securiștilor.
„După ce mâncau, ce rămânea, chema securiștii și îi trimitea să dea la grădinari”, a adăugat fostul bucătar.
Cu toate acestea, în cadrul vizitelor oficiale, cerințele erau complet diferite. Fiecare detaliu al mesei trebuia să fie la superlativ. Preparatele erau atent pregătite și servite cu mare fast, pentru a impresiona delegațiile străine. În acele momente, standardele erau extrem de ridicate, iar orice greșeală era inacceptabilă.
Măsuri stricte de securitate: Sigilarea preparatelor și degustarea obligatorie
Un alt aspect fascinant dezvăluit de Ion Lăpușneanu este protocolul strict care înconjura fiecare masă servită familiei Ceaușescu. Fiecare preparat trecea printr-un proces riguros de verificare.
„Noi toate platourile pe care le făceam le sigilam și semnam pe ele”, a povestit fostul bucătar.
Acesta a subliniat că, înainte ca mâncarea să ajungă pe masa dictatorului, trebuia să fie degustată pentru a se asigura că nu era contaminată sau otrăvită. Acest proces de verificare impunea o presiune uriașă asupra bucătarilor și echipei lor.
„Stăteam cu frică atunci când serveam, și apoi ne suna colonelul și ne spunea că e ok”, a explicat Ion Lăpușneanu.
Această frică era alimentată de atmosfera de tensiune generală care domnea în acea perioadă, când orice greșeală putea avea consecințe grave.
Nicolae Ceaușescu: Simplitate versus opulență
Povestea obiceiurilor culinare ale lui Nicolae Ceaușescu scoate în evidență un contrast interesant între simplitatea vieții private și opulența afișată în fața vizitatorilor străini. Deși la mesele de zi cu zi prefera preparate tradiționale, românești, fără risipă, în momentele oficiale, totul trebuia să fie la standarde înalte, reflectând importanța pe care o acorda imaginii pe plan internațional.
Această discrepanță între viața personală și cea publică se reflectă și în stilul de conducere al fostului dictator, care, în ciuda unui regim de austeritate impus populației, se bucura de un trai îndestulat, dar fără excese personale în ceea ce privește mesele.